Despre Sfinxul Bănățean nu prea se vorbește. Nimeni nu e intrigat de prezența sa și, evident, nu este introdus în circuitul turistic. Oricum calea de acces e într-o stare deplorabilă, iar localnicii spun că e riscant să te apropii de el datorită viperelor. Bine totuși că s-a găsit un gospodar care să îl "ia" în ograda sa...
Întâmplător, pe la începutul anului, am dat peste un articol din presă care descria Sfinxul Bănățean de la Topleț. Cu toate că locuiesc în Banat, nu mai auzisem până atunci de el. Oricum, sunt puțini cei care cunosc acest sfinx.
Ulterior, plecând într-o excursie la Băile Herculane, am decis să vizitez și Sfinxul Bănățean, el fiind situat în proximitatea stațiunii, la o distanță de vreo 2 km, în aval, pe valea Cernei. Informațiile legate de calea de acces au fost dificil de găsit, dar, în final, am reușit să le obțin.
Și iată că am pornit în căutarea sfinxului. Știam că drumul este destul de prost, dar am pornit, totuși, cu mașina. Părăsind DN6, am intrat pe DN67C și, imediat după podul peste Cerna, am virat la dreapta. În același timp am virat către o altă lume, mai puțin plăcută decât cea pe care o părăsisem. Am traversat zona fostei gropi de gunoi a orașului Băile Herculane, care, în prezent, este în curs de ecologizare și am ajuns pe raza unei ferme. Drumul devenea din ce în ce mai impracticabil, iar la un moment dat mașina s-a împotmolit. Fără vreo șansă de a o scoate din noroi, am cerut ajutorul unui bătrân care avea un cal și care apăruse parcă din altă dimensiune. Calul și-a făcut datoria, iar eu am făcut cale întoarsă. Am revenit ulterior împreună cu un taximetrist care avea o mașină cu garda la sol mai înaltă, și,în cele din urmă, am reușit să ajung la sfinx. Nu mare mi-a fost mirarea când am constatat că nu pot să mă apropii prea mult de el pentru că zona în care el se afla era îngrădită, fiind de fapt ograda cuiva.
În zonă se vorbește de faptul că Sfinxul ar fi un loc preferat de vipere și, ca atare, am considerat că e mai bine să nu le deranjez. E interesant faptul că și alte monumente de același gen sunt "păzite" de vipere. Să fie doar o întâmplare? E greu de spus.
Analizând misteriosul sfinx, pot spune că este cu siguranță o creație a omului și nu un rezultat al intemperiilor. Girează pentru această ipoteză atât precizia formelor cât și aspectul pietrei sculptate, care este net diferit de cel al pietrelor din jur (e posibil ca acest monument să fi fost "implantat" pe soclul natural de piatră existent în zonă).
Ce reprezintă acest sfinx, cine l-a creat sau ce vârstă are sunt întrebări care nu au, momentan, un răspuns.
Unii spun că ar fi chipul lui Hercule, personaj foarte prezent în folclorul din zonă, alții îi dau o însemnătate diferită.
În asentiment cu starea stațiunii Băile Herculane, Sfinxul Bănățean își petrece singurătatea departe de ochii turiștilor. Nimeni nu vorbește despre el, nimeni nu e intrigat de prezența sa. Dacă chiar te ambiționezi să îl vizitezi riști să îți lași mașina acolo. E adevărat că poți merge și pe jos, dar zona este destul de pustie și de neprietenoasă, așa că nu e o idee prea bună.
Ce s-ar putea face?
În primul rând, ar fi nevoie de o analiză arheologică a arealului. Cine știe, poate ies la iveală informații istorice prețioase, mai ales că în zonă se pare că ar fi existat legendarul oraș Tartessos, renumit pentru exploatarea minereului în toată lumea veche.
Având în vedere legenda lui Hercule, a cărei acțiune se petrece pe valea Cernei și care include și Sfinxul Bănățean, autoritățile ar putea pune la punct un circuit turistic cu un nume sugestiv "Pe urmele lui Hercule", care, cu siguranță ar participa la revigorarea turistică a zonei. Vizitând țări vecine precum Turcia sau Grecia am înțeles ce mult contează promovarea atracțiilor turistice.
În urma excursiei pe Valea Cernei am constatat că zona este extrem de bogată în istorie, începând din timpuri străvechi și până în prezent. Printr-o abordare coerentă, Zona Băilor Herculane ar putea intra fără dificultăți în circuitul turistic internațional. Este însă nevoie de conștientizare și de voință.
