Taine din Colindele Românești

An de an am sărbătorit Nașterea Mântuitorului, cântând colindele românești, dragi nouă tuturor, dar pentru prima dată, în acest an, am ascultat cu atenție versurile acestora și mi-am adus aminte de acea vorbă din bătrâni care spunea că adevărurile stau cel mai bine ascunse sub ochii noștri. 

"Iisus s-a născut în sara de Crăciun" este unul din versurile unui colind pe care îl aud din copilărie, dar pe care abia acum l-am ascultat, abia acum l-am înțeles. Întotdeauna am pus semnul egal între Crăciun și Nașterea Mântuitorului, dar se pare că lucrurile nu stau chiar așa. Unii chiar încearcă să disocieze cei doi termeni, considerând că asocierea Crăciunului cu Nașterea Mântuitorului ar desacraliza al doilea eveniment, dar nici acest lucru nu cred că e tocmai adecvat. Sensul versului de mai sus este că Iisus s-a născut tocmai în seara de Crăciun, Crăciunul fiind o sărbătoare mai veche decât Nașterea Mântuitorului. Dacă pui semnul egal între Crăciun și Nașterea Mântuitorului construcția versului pare lipsită de sens. Și totuși, bunul simț popular, creator al unor astfel de capodopere, a avut întotdeauna o latură extrem de pragmatică, motiv pentru care mi-e greu să cred că ar fi putut să lase în colind un vers fără mesaj, fără sens. Am sărbătorit Nașterea Mântuitorului ani de-a rândul fără să mă întreb ce legătură are aceasta cu Moș Crăciun și bradul împodobit. La o primă vedere, niciuna. Tocmai de aceea sunt voci care spun că Moș Crăciun ar trebui dat la o parte. Din studiul izvoarelor istorice reiese, însă, că Moș Crăciun nu e tocmai un personaj laic, un uzurpator al Nașterii Mântuitorului, ci ar putea fi chiar Noe, protopărintele neamului omenesc postdiluvian, sugestiv in acest sens fiind și numele de Papa Noel dat de francezi aceluiași Moș Crăciun. Și parcă nici nu ai nevoie de dovezi istorice pentru a simți acea vibrație ancestrală lăuntrică pe care ți-o dau Moș Crăciun și bradul său împodobit. Cred că Moșul ar trebui privit ca un antemergător al lui Iisus, iar Crăciunul ca un preambul al Nașterii Mântuitorului. La fel cum Mântuitorul spune că a venit nu să strice, ci să împlinească legea, la fel cred că Nașterea Sa vine să împlinească Crăciunul, nu să îl desființeze.

  ***

Am crescut cu colindul "Deschide ușa, creștine", l-am cântat de nenumărate ori și, totuși, abia în acest an m-am oprit asupra versurilor "Noi la Viflaim am fost, unde s-a născut Hristos" întrebându-mă ce vor să transmită ele, de fapt. Până de curând, consideram acest colind ca pe o metaforă, dar, revenind la pragmatismul popular, îmi dau seama că sunt mari șanse să mă fi înșelat. Imaginea unui țăran român autentic spunând "Noi la Viflaim am fost" nu lasă parcă loc de îndoială că el, prin neamul său, prin înaintașii săi, chiar a fost la Viflaim, părtaș la Nașterea Mântuitorului. Acest "am fost" pare, pe de altă parte, un verb static, mai repede decât unul de mișcare, semnificând "acolo eram când s-a născut Hristos". Chiar dacă sună incredibil, există surse istorice care par a confirma această ipoteză. Spre exemplu, este documentat faptul că tracii, poporul din care provenim și noi, au migrat până în zona Israelului de astăzi, tribul trac al filistinilor dând, de altfel, și numele de Palestina. Și dacă e adevărat că înaintașii noștri erau în Israel la acea vreme, își găsesc ei vreun loc în povestea Nașterii? E greu de confirmat, dar, totuși, rămâne un mister în privința originii păstorilor, primii martori ai Nașterii Mântuitorului...

Sfinxul Bănățean de la Topleț

Despre Sfinxul Bănățean nu prea se vorbește. Nimeni nu e intrigat de prezența sa și, evident, nu este introdus în circuitul turistic. Oricum calea de acces e într-o stare deplorabilă, iar localnicii spun că e riscant să te apropii de el datorită viperelor. Bine totuși că s-a găsit un gospodar care să îl "ia" în ograda sa...

Întâmplător, pe la începutul anului, am dat peste un articol din presă care descria Sfinxul Bănățean de la Topleț. Cu toate că locuiesc în Banat, nu mai auzisem până atunci de el. Oricum, sunt puțini cei care cunosc acest sfinx. 

Ulterior, plecând într-o excursie la Băile Herculane, am decis să vizitez și Sfinxul Bănățean, el fiind situat în proximitatea stațiunii, la o distanță de vreo 2 km, în aval, pe valea Cernei. Informațiile legate de calea de acces au fost dificil de găsit, dar, în final, am reușit să le obțin.

Și iată că am pornit în căutarea sfinxului. Știam că drumul este destul de prost, dar am pornit, totuși, cu mașina. Părăsind DN6, am intrat pe DN67C și, imediat după podul peste Cerna, am virat la dreapta. În același timp am virat către o altă lume, mai puțin plăcută decât cea pe care o părăsisem. Am traversat zona fostei gropi de gunoi a orașului Băile Herculane, care, în prezent, este în curs de ecologizare și am ajuns pe raza unei ferme. Drumul devenea din ce în ce mai impracticabil, iar la un moment dat mașina s-a împotmolit. Fără vreo șansă de a o scoate din noroi, am cerut ajutorul unui bătrân care avea un cal și care apăruse parcă din altă dimensiune. Calul și-a făcut datoria, iar eu am făcut cale întoarsă. Am revenit ulterior împreună cu un taximetrist care avea o mașină cu garda la sol mai înaltă, și,în cele din urmă, am reușit să ajung la sfinx. Nu mare mi-a fost mirarea când am constatat că nu pot să mă apropii prea mult de el pentru că zona în care el se afla era îngrădită, fiind de fapt ograda cuiva.

Localizarea Sfinxului Bănățean: https://goo.gl/maps/DKRdNrgaWfE2

În zonă se vorbește de faptul că Sfinxul ar fi un loc preferat de vipere și, ca atare, am considerat că e mai bine să nu le deranjez. E interesant faptul că și alte monumente de același gen sunt "păzite" de vipere. Să fie doar o întâmplare? E greu de spus. 

Analizând misteriosul sfinx, pot spune că este cu siguranță o creație a omului și nu un rezultat al intemperiilor. Girează pentru această ipoteză atât precizia formelor cât și aspectul pietrei sculptate, care este net diferit de cel al pietrelor din jur (e posibil ca acest monument să fi fost "implantat" pe soclul natural de piatră existent în zonă).

Ce reprezintă acest sfinx, cine l-a creat sau ce vârstă are sunt întrebări care nu au, momentan, un răspuns.

Unii spun că ar fi chipul lui Hercule, personaj foarte prezent în folclorul din zonă, alții îi dau o însemnătate diferită.

În asentiment cu starea stațiunii Băile Herculane, Sfinxul Bănățean își petrece singurătatea departe de ochii turiștilor. Nimeni nu vorbește despre el, nimeni nu e intrigat de prezența sa. Dacă chiar te ambiționezi să îl vizitezi riști să îți lași mașina acolo. E adevărat că poți merge și pe jos, dar zona este destul de pustie și de neprietenoasă, așa că nu e o idee prea bună.

Ce s-ar putea face? 

În primul rând, ar fi nevoie de o analiză arheologică a arealului. Cine știe, poate ies la iveală informații istorice prețioase, mai ales că în zonă se pare că ar fi existat legendarul oraș Tartessos, renumit pentru exploatarea minereului în toată lumea veche.

Având în vedere legenda lui Hercule, a cărei acțiune se petrece pe valea Cernei și care include și Sfinxul Bănățean, autoritățile ar putea pune la punct un circuit turistic cu un nume sugestiv "Pe urmele lui Hercule", care, cu siguranță ar participa la revigorarea turistică a zonei. Vizitând țări vecine precum Turcia sau Grecia am înțeles ce mult contează promovarea atracțiilor turistice. 

În urma excursiei pe Valea Cernei am constatat că zona este extrem de bogată în istorie, începând din timpuri străvechi și până în prezent. Printr-o abordare coerentă, Zona Băilor Herculane ar putea intra fără dificultăți în circuitul turistic internațional. Este însă nevoie de conștientizare și de voință.

Sfinxul din Bucegi, 3 chipuri

Sfinxul sau sfincșii? 

Cu toate că ipoteza existenței mai multor elemente distincte în cadrul megalitului care include celebrul Sfinx din Bucegi a mai fost vehiculată, nu am găsit nicio informație legată de posibilitatea ca, de fapt, acest megalit să includă 3 chipuri. 

Chiar dacă o astfel de teorie pare ciudată la prima vedere, iată cîteva imagini în care se poate observa că megalitul din care face parte Sfinxul pare a fi format din 3 elemente. Să fie doar o părere?

Este evident că timpul și-a pus amprenta asupra acestui monument megalitic, detaliile fiind semnificativ atenuate. Totuși, este cert că ceea ce vedem nu este o "minune" a naturii, ci o creație umană "retușată" în timp de către natură, existența celor 3 chipuri fiind dificil de demonstrat în prezent.

Ce semnificație ar putea avea aceste 3 chipuri? Ar putea fi o "triadă divină", termen frecvent întâlnit în religiile vechi, inclusiv în religia dacilor.  

Care este numele celor 3 entități ale căror chipuri ar putea fi  întipărite pe "piatra Sfinxului"? E greu de spus.

O analiză mai minuțioasă a megalitului, dublată de studiul religiei strămoșilor noștri, va oferi, probabil, un răspuns.